Încet ating cu mîina...(Едва рукой касаясь...)

Incet ating cu maina,

O oglindire-a ta,

In apa ca oglinda,

Din vernisajul toamnei,

Incerc sa-ti fiu o umbra,

Incerc sa fiu un paj,

Tacerea ta e cruda,

Si ma lipseste de curaj,

Un zambet al icoanei,

Cand sufletu-i pustiu,

Visez sa ma atinga,

Cu vraja-i cea divina,

Al toamnei iesti stapana,

Si-al meu tu iesti calau...

Incerc s-ating cu maina,

In apa ca oglinda,

Din galeria toamnei,

O oglindire-a ta...

Si inteleg ce mare-i chinul,

De a iubi fara raspuns,

Incerc sa-mi caut sufletul,

Poate furat,poate ascuns,

De vraji pustietoare,

A unei patimi,care ma rapus...

(Anton Barbu)a.17-19.08.2001