Te-m crezut...(Я тебе верил...)

Te-am crezut la infinit,

Poate-n gluma,poate nu,

Ce usor tu mai mintit,

Cand team intalnit cu altul.

Mai bine adevarul crud,

Decat minciuna dulce,

Atat,atat eu ti-am cerut,

Nu sa te juri pe cruce.

Azi adevarul mi l-ai spus,

Mai bine ma minteai dinnou,

Cuvinte grele m-au rapus,

Ce greu rasuna-al lor ecou.

Cu dorul la rascruce stau,

Cuvintele ce m-au ranit,

M-ai suna,dar putere n-au,

Vreau sa te iert,dar cum sa uit?

.................................

A uita e omeneste,

Ma invat acum sa uit,

A ierta,-Dumnezeeste,

Doamne,iart-o in sfarsit.

(Anton Barbu) a.15.05.2008